Aeroportul Ștefan cel Mare din Suceava a fost inaugurat și sfințit, duminică, 25 octombrie, odată cu finalizarea modernizării acestuia. Slujba a fost oficiată de un sobor de preoți în frunte cu Înalt Prea Sfinţia Sa Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.
La eveniment participă parlamentari din Suceava, președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, dar și consilieri județeni și șefi de instituții. Lucrările la aeroport au fost realizate de firma botoșăneană Tehnic Asist.
Invitații au primit la intrarea în aeroport un Certificat de Atestare, în semn de amintire față de această zi, iar foștii angajați au primit diplome de onoare din partea conducerii Consiliului Județean și a Regiei Autonome Aeroportul pentru contribuția adusă la dezvoltarea acestui edificiu. Emoții au avut nu numai cei care se află acum la conducerea județului, dar și primii salariați ai aeroportului din anul 1962, doi dintre aceștia având lacrimi de bucurie că au ajuns să vadă un aeroport modern la cele mai înalte standarde.
„Am fost primul comandant al aeroportului. Aveam o pistă cu iarbă și o aerogară din lemn”, ne-a povestit cu emoție Constanta Teodor, în vârstă de 89 de ani, din Suceava, care a venit însoțit de către colegul său de atunci, dar și bun prieten, Costeniuc Petru, în vârstă de 80 de ani, care a lucrat ca inginer la aeroport.
Cei prezenți au putut admira la sol, dar și în aer șase avioane ultraușoare care au efectuat zboruri de acrobație deasupra pistei aeroportului. Copiii au fost însă cei mai entuziaști în privința aparatelor de zbor.
Atât conducerea aeroportului cât și foști și actuali angajați au vorbit despre importanța acestui edificiu, despre eforturile care s-au depus și că trebuie avută răbdare pentru ca acesta să treacă prin toate procedurile pentru a fi redeschis în totalitate traficului aerian intern și internațional.
IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a spus, după ce a sfințit planșeta cu logo-ul aeroportului, pista și aerogara, că Suceava și Bucovina se poate mândri cu un asemenea edificiu.
„Este un aeroport nou unde vin și pleacă o mulțime de oameni. Un loc care face parte din Bucovina și despre care Mihai Eminescu spunea că este cel mai bun loc din Moldova. Spunea acestea după ce Bucovina a fost incorporată în Imperiul Austriac. Suceava și Bucovina se poate mândri cu acest aeroport….Bucovina este locul cultural, spiritual al românilor. Așa se explică, zic eu, că aceste monumente din Bucovina sunt unice în lume. Nicăieri nu vom vedea locuri mai frumoase ca în Bucovina. Nicăieri nu vom vedea oameni gospodari ca în Bucovina. Nu înseamnă că în celelalte regiuni nu sunt frumoase dar aceste frumuseți ale Bucovinei au pecetea sfințeniei. Are pecetea echilibrului, puterii de reculegere a omului. Eu sunt aici din 1957 ,sunt venetic aici însă bucovinenii m-au primit și m-au găzduit și mă găzduie și acum. Numai că eu mai zic cuvinte aspre când mă gândesc la aceste valori de patrimoniu, care sunt pe punctul de a fi văduvite de orice sursă proprie materială și financiară pentru îngrijirea lor. În timpul regimului comunist, Bucovina era centru deosebit pentru turiști.Astăzi cum vedem sunt mai puțini.Nădăjduim că acest aeroport va auce oamenipentru că are cine să-i primească după tradiția nostră românească. Sănătate, felicitări, Dumnezeu să vă ajute la tot ceea ce faceți din inimile voastre de buni români și buni creștini”, a spus IPS Pimen.
Prima aeronavă Tarom va ajunge la Suceava abia pe 12 noiembrie, iar prima cursă privată din Austria va ateriza pe aeroport pe 27 octombrie. Aeroportul Suceava a fost închis pentru modernizare începând din 13 ianuarie 2014, iar investiția se cifrează la 105 milioane de lei. Finanţarea este asigurată în mare parte din fonduri europene.
Chiar dacă duminică a fost inaugurat, până pe 10 decembrie urmează să fie făcute câteva lucrări în plus, care vizează aducerea tuturor sistemelor de siguranţă ale aeroportului la nivel internaţional. Este vorba despre sisteme de siguranţă şI dirijare pe care nu le deţine în acest moment nici măcar aeroportul internaţional Henri Coandă – Otopeni – Bucureşti.
